N-am cuvinte. Formatia Tool este o legenda a ariei rock/metal. Formata in 1990, trupa a impresionat criticii si ascultatorii prin sunetul lor intunecat, melodiile incredibil de complexe si versurile ce duc cu gandul intr-o alta dimensiune filosofico-spatio-temporala. Apogeul creatiei lor este cel mai probabil albumul Lateralus din 2001. Melodia omonima e o demonstratie a inteligentei, creativitatii, pasiunii si artei. Va invit sa va petreceti urmatoarele 10 minute privind aceasta demonstratie.
Asta ca sa inteleaga lumea diferenta dintre muzicieni adevarati, care ating stadiul de intelectuali, si acei ‘artisti’ care scriu note si versuri la nimereala si nu prea au nicio treaba cu muzica de fapt, implicit lipsiti de valoare artistica si doar beneficiari de noroc, dar sunt mai celebri ca Fecioara Maria.
Mai multe despre Tool la cerere :).
Vreo 2 ani de zile am cautat o anumita varianta live a acestui cantec; am auzit-o intamplator atunci, and I loved it, mai ales din cauza unui „solo scatuit de voce” al unei domnisoare foarte placute auditiv [foarte pe scurt, scatul este un mod de a canta vocal, prin diverse combinatii de silabe, check out Scatman John pentru the man]. De foarte multa vreme nu mi-a venit sa ascult un singur cantec de mai multe ori consecutiv, dar cantecul asta… wow… e impresionant. Atat prin complexitatea instrumentala cat si prin feeling, iar combinatia asta atat de rara, inseamna apogeu muzical.
The Cat Empire e o trupa australiana, care reuseste sa interpreteze un fusion intre jazz, reggae, indie, ska, latino si rock alternativ. Toti membri sunt scoliti in ale muzicii, fapt resimtit in profesionalismul demonstrat.
The Lost Song e inclus in albumul lor din 2003, The Cat Empire, iar aceasta varianta live, interpretata alaturi de Julie O’Hara, este extrasa din dvd-ul lor live, On the Attack, din 2005. O sa gasiti pe numeroase bloguri notite si pareri legate de acest cantec, iar daca eu nu v-am convins sa il ascultati, cu siguranta lectura commenturilor de pe youtube o va face. Check it out :).
„I had nine lives but i lost all of them
And i’ve been searching in the night
And i’ve been searching in the rain
I tried to find them
But they disappeared
They walked away they dressed in black
They left my side and all i say
Is that i wasted time
When i looked for them
For now i know that things gone past
Are never to be found again
I had nine lives
But lost all of them
I had a plan
But never finished it
And i’ve been searching for the thought
And i’ve been searching in a haze
I try all days
To remember it
But now the blueprint in my mind has gone
My mind forgot the colour of direction
And my eyes they see the hands
That could have bulit
That could have constructed
The empire in my mind
The empire
I’ll never find
I had a plan
But that was where it ended”
Nu prea sunt de acord cu ideea de a renunta in cautarea „Imperiului”, insa, gandindu-ma mai mult, omul isi gaseste mai multe „Imperii” de-a lungul vietii sale, si poate pe unele trebuie pur si simplu sa le uite…
Blogul Generozitatii Culturale 