The music guy: Originea muzicii moderne

Cum data trecuta discutam despre manouche si manele, despre ce inseamna ele si relatia noastra de tip love/hate alaturi de melomanii plini de la melanina, m-am hotarat ca ar fi cazul sa-mi urnesc rectul si sa scriu despre muzichia contemporana si aparitia ei. 

Muzica are o istorie foarte lunga (news flash!), primele semne clare ale muzicii cu instrumente melodioase vin din Neolitic, odata cu descoperirea flautului Divje Babe, facut din femurul unui pui de urs si prezinta o gama diatonica (cel putin asa crede o parte din doctrina „arheologiei muzicologice”). Insa cel mai probabil, primul instrument folosit a fost vocea, ea fiind urmata de diferite instrumente de percutie – bucati de lemn, cranii si, mai tarziu, piei de animal intinse peste o cutie de rezonanta.

Odata cu trecerea timpului creste si complexitatea strucuturala a instrumentelor muzicale, ducand la aparitia harpei si perfectionarea flautului, dar a fost nevoie de trecerea unei perioade foarte mari de timp pana teoria muzicala sa semene cu ce cunoastem noi astazi. 

Muzica, precum orice alta forma de exprimare artistica, initial abordeaza o forma sau tematica simplista – structuri simple, liniare, repetitive-, dar cu timpul incepe sa se complice, astfel putem observa evolutia de la Mozart la Prokofiev la Schoenberg, urmand ca in cele din urma sa se indeparteze prea mult de origine si transformandu-se in ceva complet diferit (exemplu foarte clar este comparatia intre muzica clasica sau neoclasica si cea dodecafonica, care pentru multi lipseste melodicitatea, pierzandu-si ideea esentiala – de muzica).

Chiar daca sclavia din S.U.A. a fost abolita in 1865, multi dintre africanii adusi cu forta in aceasta tara straina, au continuat sa traiasca alaturi de „stapanii” lor, iar acestia din urma aveau cel putin un instrument muzical in casa – cel mai probabil un pian. „Neosclavii” avand acces in casa stapanului si auzind muzica interpretata la pian, avand o ureche muzicala nativa foarte buna (I am not a racist, you bastards! :p ) au retinut succesiunea de note I, III, V, VII (radacina, terta, cvinta, septima – intervale muzicale, reprezentand distanta dintre doua note, astfel I – V, unde radacina ar fi Mi, atunci cvinta lui, este Si). Prin faptul ca ei au folosit acordul pe septima, care le-a permis trecerea de la relativa minora la una majora (trecerea din Mi minor in Sol Major si invers, de exemplu), alaturi de chitari improvizate( acestea fiind cele mai ieftine instrumente muzicale), toti acesti factori au dus la nasterea jazz-ului si a blues-ului, urmand ca din blues sa apara rock, iar din jazz, swing. Genurile muzicale continua sa devina mai tehnice si mai diverse odata cu inventarea chitarii electrice in 1932, dar revolutia muzicala are loc in anii ’60. Dar astazi nu am putea cunoaste muzica contemporana, daca primii europeni nu ar fi auzit gamele pentatonice din China (folosite foarte des in rock si metal).

Sper ca v-a placut acest scurt articol si nu uitati sa lasati un comment si sa dati mai departe link-ul catre articol.

Va urez toate cele bune si astept din partea voastra tema pentru viitorul articol.

The music guy,

Tiberiu

The art of Tool – Introduction

N-am cuvinte. Formatia Tool este o legenda a ariei rock/metal. Formata in 1990, trupa a impresionat criticii si ascultatorii prin sunetul lor intunecat, melodiile incredibil de complexe si versurile ce duc cu gandul intr-o alta dimensiune filosofico-spatio-temporala. Apogeul creatiei lor este cel mai probabil albumul Lateralus din 2001. Melodia omonima e o demonstratie a inteligentei, creativitatii, pasiunii si artei. Va invit sa va petreceti urmatoarele 10 minute privind aceasta demonstratie.

Asta ca sa inteleaga lumea diferenta dintre muzicieni adevarati, care ating stadiul de intelectuali, si acei ‘artisti’ care scriu note si versuri la nimereala si nu prea au nicio treaba cu muzica de fapt, implicit lipsiti de valoare artistica si doar beneficiari de noroc, dar sunt mai celebri ca Fecioara Maria.
Mai multe despre Tool la cerere :).

Dinu.

Bachata \:D/

Ce este bachata? Nu sunt multe persoane care ştiu despre ce e vorba cand aud întrebarea asta. Adevărul e că până acum două luni nici eu n-aş fi ştiut să răspund. Dar am aflat mergând să mă înscriu la cursurile de salsa. Se pare că şcoala respectivă de dans e mai populară pentru cursurile de bachata decât de salsa, aşa că am ajuns să mă înscriu şi la bachata.

Pentru început, puţină teorie. Bachata este un stil de dans latin, provenit din Republica Dominicană. Se dansează pe două măsuri a câte 4 timpi, timpul 4 fiind marcat de o mişcare mai accentuată a şoldului. Am zis mai accentuată pentru că la bachata avem o mişcare constantă a şoldului. Pasul de bază se face în lateral (4 timpi la dreapta, 4 la stânga), iar restul paşilor (pasul 1, pasul 2 etc) sunt împărţiţi altfel sau pe alte direcţii, dar oricum se respectă aceleaşi reguli.

Bachata este considerat cel mai senzual dans. De ce? Pentru că partenerii stau foarte apropiaţi (normal, acest lucru nu este obligatoriu, dar totuşi vorbim despre un dans pasional), iar în poziţia de bază genunchii fetei ţin cât de cât strâns genunchiul băiatului. Astfel picioarele ei se mulează pe piciorul drept al partenerului şi acestuia îi va fi mai uşor să o conducă.

Uite două exemple de bachata pasională! 🙂

Am mai găsit un video în care se dansează bachata mai mult la distanţă, ca să se poată face comparaţie:

Figurile din videouri se învaţă sub forma unor manii, la cursurile unde merg eu. Fiecare manie e o combinaţie de paşi, piruete şi elemente de styling. Eu deocamdată am învăţat de la mania 1 pana la mania 5, şi ştiu că sunt cel puţin 9. Oricum, maniile sunt doar un prim pas către un dans mai complex decât paşi de bază şi piruete. Cu timpul, ajungi să improvizezi folosindu-te de anumite părţi dintr-o manie, pentru a crea o figură mai complexă.

Poate că totul pare natural,  spontan şamd, dar ca să iasă aşa trebuie să existe o tensiune între parteneri, pentru ca fata să ştie să primească semnalele date de  băiat. Nu vorbesc despre o tensiune sexuală, ci de una fizică, adică efectiv să ai corpul încordat. Totul constă într-o comunicare prin diferite strângeri de mână, mici „împunsături”.

Cum nu există dans fără muzică, bachata, ca dans, însoţeşte muzica cu acelaşi nume. Cântecele au ca subiect de obicei dragostea neîmplinită sau mai degrabă neîmpărtăşită, iar din formaţiile care cântă bachata, probabil că Aventura e cea mai populară. Dar asta este altă discuţie.

Axel